O MINI-VACANTA DE VIS

Drept sa spun, greu mi-a venit sa incep a scrie tableta de fata, desi eram hotarit s-o fac. O insemnare fara accente critice, are putine sanse sa fie parcursa de cineva pana la capat. Si daca imi asum acest risc, inseamna ca, de la bun inceput, ii rog pe eventualii cititori sa ma scuze, nu vor avea prilejul sa se amuze de obisnuitele mele poante. Va scadea „ratingul” blogului meu, cu siguranta, cine mai are rabdare azi sa asculte povesti „pe bune”, intr-o perioada cand totul merge altfel decat ne-am fi asteptat. Dupa cum ne incredinteaza cu acreala nu numai carcotasii „de meserie” , ci chiar stimatul nostru Presedinte care ne-a incurajat nu de mult ca recesiunea abia va sa vina. A accentuat cuvantul, rostindu-l apasat, departit in silabe : RE-CE SIU-NE !

Dar sa-l lasam la o parte pe iubitul si carismaticul nostru carmaci si sa revenim la mini-vacanta mea. Am calatorit, alaturi de alte familii de tineri a caror varsta se numara in toamne, strabatand binecunoscuta Vale a Prahovei. De la Paraul Rece spre Rasnov,  cu punct terminus Cristian, o asezare micuta, la 18 kilometri de Brasov. Soseaua nu mi s-a parut nici pe departe plina de gropi asa cum e descrisa in veselele jurnale de stiri ale TV. Si numeroasele vile, mini- hoteluri si pensiuni noi, cochete si imbietoare, mi-au incantat privirile. S-a construit intens, e limpede ca s-au schimbat multe in anii din urma. Tot atat de adevarat este ca, la unele   dintre  ele, sunt afisate anunturi  :”DE VANZARE” sau „DE INCHIRIAT” semn clar ca , si aici, criza si-a aratat coltii. Turistii nu lipsesc, mai putini totusi decat contau investitorii si, probabi, mai zgarciti in cheltuirea leilor.

La sosirea autobuzului nostru, o prima surpriza. Ne astepta chiar in poarta doamna care avea  sa fie sufletul zilelor de vacanta. Sanda Wolf- energica, eficienta- ne invita sa uitam de bagajele noastre- care urmau sa ne fie aduse in camere si, fiindca era ora mesei, dupa ce ne ureaza bun venit, ne pofteste in sala unde ne astepta, in farfurii aburinde, o binevenita ciorba. Si ca sa termin cu descrierea a ceea ce avea sa mancam, mentionez ca,  in cele sase zile,  nu-mi amintesc sa fi fost de doua ori acelasi meniu, la micul dejun, la pranz sau la cina. Si tinerele fete care ne serveau cu promtitudine,  frumoase si cu zambetul pe buze, scolite- nu incapea indoiala- faceau ca mancarea- oricum gustoasa, de la aperitiv si pana la desert- sa ne para si mai buna. „Vinovat” de calitatea mesei, a felului in care aratau camerele- curate pana la pedanterie- avea sa aflam ca era administratorul – discret si plin de solicitudine ca intreg personalul de servici- un voinic cu o mustata neagra pe care abia il zareai cand si cand- era domnul Puiu Bogdan .

De altfel curtea intraga- o gradina incantatoare, cu brazi inalti si flori bine ingrijite, strabatuta de alei,  cu doua leagane domoale si scaune pe care le mutai unde doreai, cu un foisor unde ne strangeam- daca voiam aceasta – pentru comunicari sau „‘jocuri” gen „Cine stie castiga”- casigam toti, ne verificam daca mintea noastra mai are agerimea tineretii. Cel mai important castig, dupa parerea mea,  era faptul ca in intreaga aceasta Casa de Recreere- „tabara”, cum era numita familiar de catre staful care renovase si ridicase un corp nou de cladire in ultimii doi an- complex al carui coproprietar era JCC- o organizatie umanitara , militanta pentru strangerea legaturilor intre supravietuitori ai holocaustului din diverse zone ale tarii- dar si de peste hotare, in unele cazuri, fie oameni in varsta- dar si tineri sau chiar copii pentru care vremurile de teroare sunt doar fapte ce s-au petrecut odata, demult, si e bine sa le  cunoasca si sa nu le uite…

Surprize, surprize ! Nu era zi fara surprize. Fie cate un film la DVD, fie o excursie pe itinerariul Bran, Poiana Brasov, cu masa la Brasov si vizitarea Bisericii Negre, fie , in sambata seara inainte de ne desparti,  un gratar cu mititei, carnati si cartofi prajiti- cu bere cu si fara alcool- organizat in aer liber, in foisorul transformat in „restaurant”. Un adevarat „dezmat” pentru „tinerii” comeseni. Acolo, dupa”festinul” pe care l-am onorat cum se cuvine cu toata privirea mai mult decat dezaprobatoare a sotiei mele- peste mai putin de doi ani, cu voia Domnului, vom sarbatori , intocmai reginei Elisabeta a Marii Britanii, sase decenii de la casatoria noastra- adica „Nunta de Diamant”.

In seara acea am cunoscut si pe leaderul principalului  sponsor care a facut posibila mini-vacanta noastra la un pret mai mult decat modic, un barbat vesel si rotofei, marocan de origine, acum reprezentantul „Jointului” in tara noastra. Si ca totul sa se termine ca intr-un basm frumos,  unul dintre noi a implinit in acea zi 88 de ani, i s-a cantat „Multi ani traiasca” si am avut parte si de un tort.

Surprizele, cel putin pentru mine, nu s-au oprit aici. In diminaeata plecarii, atunci cand neobosita Sanda Wolf ne-a invitat la „iarba verde” si in loc de gimnastica unde o inimoasa Rodica ne incuraja sa ne miscam madularele intepenite, am primit niste baloane pe care urma sa le dam drumul sa zboare, spunandu-ne fiecare in gand cate o dorinta, am aflat ca tanara voluntara care era adjunctul Sandei in „expeditia”  noastra, pe numele ei Gabrila Manea- majoritatea acestor actiuni se bazeaza pe voluntariat- are un copil…medic ! Asadar tanara subtirica  pe care ti se parea a fi o adolescenta, trebuia sa aiba si ea in jur de 60 de ani ! Iar „purtatorul de cuvant”- care a vorbit cu umor si buna dispozitie in numele nostru,  zveltul si vorbaretul Pompiliu Stoian multumind pentru felul in care ne-am bucurat de zilele senine  cand am uitat ca inimii noastre, la o anumita varsta , i se spune CORD , avea 90 de ani !

Sa ne bucuram noi, cei tineri, care nu avem decat 80 de ani. Unii, chiar mai putin…Mai avem de trait, nu gluma !

In rest, sa auzim numai de bine !

Nicolae Holban

6 Răspunsuri to “O MINI-VACANTA DE VIS”

  1. Rivka65 Says:

    Draga Nae,
    Nu am ce sa comentez in afara ca aceasta tableta mi-a facut chef de excursie ,si de ciorba,si mici la gratar.
    Ca sa ma potolesc voi merge la restaurantul Mamaia,dar nu la Mamaia ci la Tel-Aviv ,langa Marea Mediterana si nu Marea Neagra.
    Ti-am simtit lipsa pe internet,dar o saptamana zboara repede mai ales cand esti ocupat.
    Ai amintit de Bran si gandurile m-au dus la anul 1997 cand am fost la Sinaia voi sus,si eu jos din cauza lui Michal care nu a vrut sa stea la hotelul in gradina de pliciseala.Tu nu ai fost cu noi in excursia care am facut-o cu un taxi pe o zi Asfel am fost la Bran unde am cumparat dantele.
    Sper sa se iveasca ocazie pentru o excursie de acest fel.
    Imi pare bine ca v-ati distrat.
    C u drag,

    R…

  2. Nicolae Holban Says:

    DRAGA REBECA, DUPA CUN TI-AI DAT SEAMA, TOTUL E POSIBIL PE INTERNET. SA STII CA E „OPERA” MEA, MIHAI NU MI-A FOST DE AJUTOR…CRED CA AM STOFA DE HAEKER !

    SPUI CA N-AI CE COMENTA. INCORECT.FAPTUL CA TI-AM DESTEPTAT AMINTIRI DINTR-O VIZITA IN TARA, SPER PLACUTA, INSEAMNA FOARTE MULT PENTRU ZILELE NOASTRE ATAT DE RARE IN EVENIMENTE CARE SA PRODUCA BUCURII.

    TE PRIMIM ORICAND CU PLACERE, SA STII CA VEI AVEA SI TU MULTE SURPRIZE, ROMANIA S-A SCHIMBAT MULT, NU TREBUIE SA CREZI TOATE BALIVERNELE DE LA MURATURILE CARE SE PERINDA PE LA TV SI TOTUL LE PUTE.

    SIGUR, NIMIC NU E VESNIC, DAR NIMIC NU POATE SCHIMBA SENTIMENTELE DE PRIETENIE.

    NICOLAE HOLBAN

  3. alma Says:

    ah!!! imi lasa gura apa!! ce na-asi da sa petrec si eu asa o saptamina! si ce furori as face intr-asa un loc si in asa societate, eu, care am numai 61 de ani! ma bucur ca v-a fost bine , si va urez in fiecare an o vacanta la fel de placuta,pupici, alma

  4. Nicolae Holban Says:

    DRAGA ALMA, SUNT NUMEROASE PENSIUNI IN ZONA BRAN IN CARE POTI PETRECE LA FEL, DACA NU CHIAR MAI BINE …

    TU, CARE ESTI INTR-UN FEL SI PLOIESTEANCA, AI FI SURPRISA CE MINUNAT ARATA VALEA PRAHOVEI, CAT DE MULT SI CU FARMRC S-A CONSTRUIT. CU TOATA CRIZA GLOBALA CARE A LOVIT SI TARA NOASTRA, LUMEA PETRECE, IN ZILELE DE SAMBATA SI DMINICA MASINILE CIRCULA BARA LA BARA. GASESTI ORICUM CATE UN LOC LIBER LA VREO PENSIUNE SAU HOTEL, DAR E MAI PRUDENT SI MAI…ECONOMIC, E BINE , SA-TI REZERVI SPATIU DE CAZARE DIN TIMP.

    ESTI ASTEPTATA SI BINEVENITA ORICAND ,

    NICOLAE HOLBAN

  5. sanda wolf Says:

    Va multumesc pentru cuvintele calde, ma bucur ca ati avut un concediu de vis! Sper sa ne vedem si la anul in aceleasi conditii !
    Sanda

  6. Nicolae Holban Says:

    IMI PARE BINE CA MODESTELE MELE INSEMNARI AU FOST CITITE DE DVS. LE-AM SCRIS DIN INIMA, NU OBISNUIESC SA FAC COMPLIMENTE FARA ACOPERIRE.

    M-AR BUCURA SA NE REVEDEM CHIAR MAI REPEDE, NE-AR FACE PLACERE SA „PRINDEM” SI O SERIE DE TOAMNA…

    CU DEOSEBITA CONSIDERATIE, STIMATA DOAMNA WOLF, SPER SA MAI VIZITATI BLOGUL MEU, DE REGULA IN FIECARE DUMINICA PUBLIC O TABLETA…

    NICOLAE HOLBAN

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: