LA CRISTIAN, DEPARTE DE LUMEA DEZLANTUITA (1)

Si la Sibiu sunt banci unde iti poti odihni ciolanele obosite,doar nu va imaginati ca m-as fi  incumetat altfel sa iau la pas zona pietonala din centrul vechi al orasului pe care nu-l mai vizitasem dinainte de revolutia din 1989. Alaturi s-a asezat un alt “tanar” cutezator care facea parte din grupul celor din “varsta de aur”, oaspeti ai taberei  de la Cristian, organizata in cocheta Casa de odihna proprietate a JCC, despre care am scris si anul trecut in paginile blogului. “Dom`le, imi zice acest coleg de vacanta, e atata liniste si pace aici…” Avea dreptate, forfota tinerilor si mai putin tinerilor plimbareti, cei mai multi dintre ei probabil turisti din tara dar si de dincolo de hotare, n-avea nimic din agresivitatea pietonilor din Capitala, cetateni acriti de griji si cine stie ce nevoi.

“De unde sunteti?” “Din Deva”. “Stiam ca si acolo oamenii sunt mai potoliti, mai putin grabiti parca…” “Asa e, dar mie doctorul mi-a zis ca, daca vreau sa scap de stres, cel mai bun medicament este sa nu ma uit la stirile TV si nici la talk-show-uri.” “Si ati reusit?” “Ma credeti sau nu, de doua-trei luni de cand sar peste emisiunile zgomotoase, tensiunea mea a coborat la valori normale si nici inima nu ma mai supara !” Nu stiu daca izoland-te de ceea ce este in jurul tau e bine sau nu, cum poti fi indiferent la necazurile care au dat acum peste moldoveni, potopiti de apele rele si “incurajati ” de un Presedinte care se rasteste la sinistratii care i se plang de nevolnicia autoritatilor si gaseste locul nimerit sa ceara si impozitarea pensiilor mici, adica a patru sau cinci milioane de varsnici !

Dar trebuie sa recunosc ca cele 7 zile petrecute in tabara de la Cristian , la un pret mai mult decat modic, departe de lumea dezlantuita, m-au revigorat intr-un fel. Si organizatorii mini-vacantei nu ne-au lasat sa vegetam, dimpotriva ! Am fost in doua excursii, una la Sibiu si Ocna Sibiului, avand surpriza sa gasesc batrana statiune reintinerita, cu cladirile sanatoriului restaurate de un intreprinzator israelian care a investit si in inzestrarea acestuia cu aparatura medicala moderna. O alta excursie ne-a dus in zona Branului si apoi la Brasov. Langa Bran, la Moeciul de Jos, intr-un peisaj mirific, o familie instarita, Palamari pe numele ei, a amenajat un Muzeu al … Maramuresului ! De ce acolo ?Membrii acestei famili  cu nume de rezonanta elena , cu stramosi greci dar care , pe buna dreptate, se socotesc romani neaosi, iubitori de frumusetile morosene dar ei locuind la Brasov si avand pamant in zona Branului, au hotarat sa aduca Maramuresul mai aproape de zona intens vizitata de turisti romani si, in special, straini . Si astfel s-a nascut Centrul Cultural Palamari`s. Cu sprijinul Ministerului de Externe- nu, nu roman, desi frumoasa Manuela Palamari, sufletul acestei fundatii- care a absolvit o Facultate de Drept International in Olanda- a cerut si sprijinul autoritatilor romane centrale si locale. Donatii repetate au venit din partea Miinisterului de Externe olandez. Despre acest Centru Cultural, cu o biserica de lemn si casele cu faimoasele porti morosene, voi vorbi in tabletele viitoare. Dupa cum voi reveni si asupra sanatoriului de la Ocna Sibiului.

Dar despre tabara de la Cristian, organizata de JCC la preturi modice,   in serii pentru copii, tineri, maturi si ”seniori care au o varsta de aur intre 60 si 120 de ani” voi scrie chiar saptamana viitoare. Nu ma pot abtine totusi- desi mi-am propus sa mai traiesc, cel putin atata vreme cat scriu aceste tablete- departe de lumea dezlantuita, sa nu pomenesc macar in treacat despre modul cum sunt organizate centrele de ajutorare ale sinistratilor. Abia reintors acasa, asa cum ma intelesesem cu o doamna da la sectorul 4 s-o anunt cand pot veni sa ridice cele cateva obiecte de mobilier, perne, covoare si altele, mi s-a spus ca actiunea de stangere a donatiilor s-a incheiat! Mi s-a dat un telefon al unei alte doamne de la sectorul 2. Dupa ce, rabdator, am tot sunat pana cand am gasit telefonul liber, aceasta inimoasa doamna m-a anuntat, stanjenita ca, daca insist, imi noteaza adresa, dar crede ca nu va mai veni nimeni sa ridice mobila, mai sunt zeci de familii care s-au oferit sa doneze mobiler dar…nu mai sunt masini! O prietena care s-a dus  la un  centru  din sectorul 4 cu vreo zece saci pline de obiecte de imbracaminte noi, ramase in urma decesului mamei sale , a vazut ravasite prin cortul  biciuit de ploaie o multime de pachete si numeroase piese de mobilier. Si intre timp, canalele de stiri TV continua sa faca apel la solidaritatea oamenilor. Si “generosii” primari ca Piedone, Ontanu, Negoita, politicieni dezintersati ca mai mult decat instaritii domni Voiculescu si Prigoana sau atatia altii, apar  pe “sticla” si” da-i si lupta, lupta si da-i ! Sa-i ajutam pe sinistrati !”

In rest, sa auzim numai de bine !

Nicolae Holban

4 Răspunsuri to “LA CRISTIAN, DEPARTE DE LUMEA DEZLANTUITA (1)”

  1. Evelics Says:

    O săptămână de vacantă într-un colt de lume,în liniste si frumusete,iată ce si-ar putea dori oricare om. Elena.

  2. : marynela1@yahoo.com Says:

    da, e o zona foarte frumoasa.. subscriu ,

  3. Tester Says:

    Pe meleagurile noastre „o nenorocire nu vine niciodata singura”.
    Ca bonus la o criza cu accente nationale [stagnare +inflatie] am primit niste inundatii cum nu s-au vazut din ’70, de unde se vede ca cineva acolo sus nu prea ne iubeste. Ne consolam cu aceasta zicala uitand ca ne-am cam facuto cu mana noastra. Pai sa dam necontenit vina pe divinitate? Nu cumva jumatate +1 din votanti l-au preferat pe Popaye? I-a impins aghiuta sau adversarul lui de Sus?
    Pai am fost fericiti cand cu cateva luni in urma am fost anuntati ca am scapat de recesiune.
    Iar inundatiile ne-au surprins nepregatiti tot din vina celui de sus?
    Dar digurile facute de mantuiala sau deadreptul ‘omise’ din plan pe motiv de scurgere de fonduri in buzunare necurate, tot in contul hazardului trebuiesc trecute?
    Avem totusi noroc, Basescu si Boc au survolat cu helicopterile zonele sinistrate, apoi au dat indicatii si i-au mustrat dur-parinteste pe cei care au avut proasta inspiratie sa-si ridice casele tocmai in calea viiturilor.
    Se pare ca oamenii nu stiau ca era mai bine sa-si cumpere apartamente in Baneasa asa cum a facut mezina prezidentiala. Dar astia nu facuse bani din „vanzari anterioare”. Ghinion!
    Noroc cu doamna Udrea care i-a fericit pe pustii dintr-un sat cu cateva batoane de ciocolata cedate generos, din geamul merzanului. A da, si cateva perechi de pantofi cu toc cui pentru doamnele sinistrate.

  4. Nicolae Holban Says:

    VA MULTUMESC PENTRU OBSERVATIILE DVS.N.H.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: